Matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii

Cursul opţional Matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii este conceput în vederea dezvoltării de competenţe – cunoştinţe, abilităţi, atitudini - la elevi din învăţământul secundar inferior şi superior, pe parcursul unui an de studiu, cu un buget de timp de 36 de ore de predare-învăţare-evaluare, distribuite pe parcursul unui an de studii, putând fi introdus în curriculum de la clasa a IV-a, până la clasa a XI-a.
Structura cursului se bazează atât pe o serie de invarianţi, cât şi pe elemente variabile, astfel:

Invarianţi:

  • cursul se derulează pe un an de studiu;
  • activităţile de predare-învăţare-evaluare pot fi susţinute de profesori de matematică, chimie, fizică, biologie sau profesori de învăţământ primar, care au promovat cursuri de abordare integrată a matematicii şi ştiinţelor;
  • cursul are 6 teme fixate prin programa de faţă;
  • fiecare temă are asociate competenţe specifice, în raport cu care se va proiecta secvenţa de evaluare;
  • fiecare temă va fi fi abordată inter-disciplinar, fiind implicate şi relaţionate secvenţe specifice matematicii, fizicii, chimiei şi biologiei, precum şi secvenţe de modelare a realităţii, cu impact practic şi cotidian, cu relevanţă pentru prezent, dar mai ales pentru societatea în care vor trăi elevii care se află acum în şcoală.


Variabile:

  • cursul poate fi ales la oricare dintre clasele a IV-a până la a XI-a, inclusiv;
  • conţinuturile cursului sunt la libera alegere a profesorului, funcţie de specificul organizaţiei, specificul local, resursele organizaţiei şi caracteristicile şi aşteptările formabililor: preocupări, nivel de performanţă, stiluri de învăţare;
  • instrumentele de evaluare, care să implice metode alternative de evaluare şi rezolvarea sarcinilor în echipă, prin asumarea de roluri şi responsabilităţi;
  • transferul noţional şi dezvoltarea de abilităţi şi deprinderi se face atât într-un cadru formal, cât şi implicând situaţii informale;
  • resursele implicate- locaţie, mijloace şi materiale didactice, surse de informare şi de procesare a informaţiei.

Interdisciplinaritatea este parte a unui învăţământ modern, care are ca scop la finalul traseului educaţional integrarea optimă a educatului în societate, pe piaţa muncii şi în familie. O cunoaştere holistică a lumii aduce cu sine o înţelegere profundă a micro şi macrocosmosului, repere ştiinţifice şi morale şi o adaptabilitate la condiţiile sociale şi economice.

 

UTILITATEA PROGRAMULUI DE FORMARE A PROFESORILOR ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR LEGISLTIVE ŞI NOILOR EDUCAŢII

Sistemele educaţionale de pretutindeni sunt în continuă schimbare, caracterizate de o mobilitate accentuată a valorilor şi idealurilor pe care trebuie să le inducă educabililor. Termeni ca bine, frumos şi adevărat care cu un secol aveau stabilitate ca definiţie, la momentul de faţă reprezinta variabile greu de prefigurat.
Cercetarea în orice domeniu a luat având, la fel şi în domeniul ştiinţelor educaţiei. Se caută noi metode, noi căi de realizare a transferului tezaurului de experienţe ale înaintaşilor către generaţiile tinere, astfel încât să se asigure şi eficienţa şi continuitatea proceselor educaţionale.

În efortul de statuare a profesiei didactice în câmpul profesiilor sociale, identificarea nivelului la care se situează prestaţia cadrului didactic reprezintă o etapă importantă. Identificarea nu este suficientă.  Se impune formarea cadrelor didactice pentru a dobândi competenţa didactică, competenţă  care însumează:
Competenţa ştiinţifică - abilităţile necesare pentru utilizarea adecvată a cunoştinţelor de specialitate sau psihopedagogice;
Competenţa psihosocială referitoare la optimizarea relaţiilor interumane din activitatea didactică;
Competenţa managerială referitoare la gestionarea situaţiilor specifice, incluzând capacitatea de influenţare a clasei în general şi a fiecărui elev în special, abilităţi de planificare şi proiectare, forţa şi oportunitatea decizională, capacitatea de a organiza şi coordona activitatea clasei;
Competenţa psihopedagogică: capacitatea de determinare a gradului de dificultate a unor conţinuturi, capacitatea de accesibilizare a informaţiei didactice, capacitatea de a cunoaşte interesele elevilor şi a le depista aptitudinile, capacitate de înţelegere a elevilor, de acces în lumea lor lăuntrică, spirit metodic şi clarviziune.
Abilitarea cadrelor didactice pentru a fi capabili să cunoască interesele elevilor şi nevoile mediului social (local, naţional şi internaţional) precum şi să pentru a proiecta şi implementa şi evalua curriculum, contribuie în mare măsură la formarea şi dezvoltarea acestor categorii de competenţe.

Ceea ce urmărim prin prezentul programul de formare este evidenţierea unor probleme/disfuncţii/interpretări eronate şi furnizarea de soluţii, printr-un schimb de experienţe şi de bune practici, în raport cu:

  • acuitatea diversificării ofertei educaţionale; programele cadru pentru învăţământul preuniversitar sunt gândite să acopere curriculum obligatoriu (naţional); curriculum opţional (local, la decizia şcolii, individual). Nu întotdeauna aceste tipuri de curricula sunt complementare, ceea ce denaturează sensul ofertei educaţionale.
  • dezbaterea curentă în şcoală asupra curriculumului, care uneori se menţine la preluarea mecanică a unor automatisme şi formulări.
  • materialele şi mijloacele didactice (manuale/auxiliare), în care predomină încă focalizarea academică, cu accent pe volumul de cunoştinţe în dauna structurii, esenţializării, categoriilor, relaţionărilor, argumentaţiei, implicării, asertivităţii etc.

Această tendinţă se exprimă limpede şi în definirea ariilor curriculare.
Procesul didactic, bine ancorat în clişeele tradiţionale; predarea este concepută ca simplă transmitere de informaţii, cu randament redus pe favorizarea unor experienţe autentice de învăţare/autoînvăţare.

Un sistem educaţional puternic şi eficient este esenţial pentru succesul individual, coeziunea şi progresul social şi prosperitatea naţională. Este evident că toate cadrele didactice trebuie să se adapteze unei game variate de cursanţi/ elevi, pentru a pregăti cetăţeni cu abilităţile complexe necesare participării la viaţa unei societăţi bazate pe cunoaştere. Pedagogia de care este nevoie pentru a-i ajuta pe elevi să-şi dezvolte abilitatea de a gândi critic, de a crea, rezolva probleme complexe şi de a stăpâni chestiuni de specialitate complexe este mult mai solicitantă decât aceea de a comunica şi dezvolta abilităţi de rutină. Astfel, cadrele didactice trebuie să deţină atât cunoştinţe de specialitate privind disciplina predată, cât şi abilităţi spre a folosi o gamă largă de abordări de predare pentru a satisface nevoile de învăţare ale fiecărui elev.

Calitatea predării este, prin urmare, în centrul sistemelor şcolare şi al eficienţei şcolare, iar recunoaşterea relaţiei critice dintre cadrele didactice şi elevi subliniază nevoia unei mai bune definiri şi comunicări a ceea ce înseamnă predare de calitate.
A învăţa cum să predai este un proces continuu care implică pregătirea iniţială a cadrului didactic, încadrarea acestuia şi debutul activităţii didactice şi învăţarea profesională continuă. Baza de cunoştinţe necesară carierei didactice s-a aprofundat, ceea ce le impune cadrelor didactice să înveţe pe tot parcursul vieţii, preusupune dobândirea de competenţe în utilizarea TIC şi a limbilor de circulaţie internaţională. Înţelegerea raportării activităţii didactice la standarde profesionale poate ajuta în planificarea, structurarea şi să facilitarea unui proces educaţional de calitate. Mai general, orice demers educaţional trebuie să aibă în vedere:

  • legătura dintre calitatea predării şi rezultate ale învăţării;
  • consistenţa şi sustenabilitatea procesului educaţional;
  • raportarea la cunoştinţe autentice şi extinse despre predare-învăţare;
  • aspiraţia către un nivel de performanţă mai ridicat;
  • predicţia, bazată pe interiorizarea procesului şi pe practica profesională efectivă.


Nu pornim de la ipoteza că deţinem adevăruri asupra a ceea ce este necesar şi suficient pentru o educaţi de calitate, dar considerăm că punerea în discuţie a unor aspecte legate de necesitatea schimbării accentului către latura formativă a educaţiei, prin aplicabilitate, relaţionare intra şi interdisciplinară, implicare, obţinerea de opinii în cadrul unor teme de discuţie şi fundamentarea unor direcţii de acţiune – subordonate obiectivului esenţial al cursului – facilitatea înţelegerii, integrarării şi valorizării ştiinţelor într-o societate a cunoaşterii, vor conduce în final la o propagare în cascadă a reflecţiilor asupra acestor aspecte.

SCOPUL SI OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE FORMARE

SCOPUL cursului este formarea şi dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice care predau matematică, fizică, chimie, biologie pentru proiectarea şi implementarea curriculum-ului.

OBIECTIVE GENERALE

  • Definirea şi operaţionalizarea  noilor teorii din educaţie;
  • Identificarea implicaţiilor noilor teorii în proiectarea curriculară;
  • Analiza interdisciplinară a conceptelor din matematică şi ştiinţe;
  • Formarea capacităţii de proiectare, realizare şi evaluarea  a curriculumului şcolar;
  • Formarea de competenţe de dezvoltare şi adaptare curriculară în vederea realizării unei instruiri diferenţiate şi implicit a asigurării egalităţii de şanse în educaţie.


OBIECTIVE OPERAŢIONALE

  • Să definească  constructivismul şi învăţarea centrată pe elev;
  • Să identifice implicaţiile acestor teorii în proiectarea curriculară;
  • Să identifice notele definitorii ale învăţării interdisciplinare;
  • Să identice tipurile de activităţi şi strategiile de predare - învăţare şi evaluare care permit abordarea interdisciplinară a matematicii, fizicii, chimiei şi biologiei;
  • Să identifice cadrul legislativ oferit de noua lege a educaţiei naţionale cu privire la CDŞ şi descentralizare;
  • Să proiecteze, implementeze şi evalueze curriculum integrat la matematică şi ştiinţe.

COMPETENŢE GENERALE SI SPECIFICE

În plan teoretic:

  • Cunoaşterea şi înţelegerea învăţării şcolare din perspectiva teoriei curriclumului;
  • Cunoaşterea direcţiilor de dezvoltare şi perfecţionare a învăţământului românesc în vederea compatibilizării lui cu cel european;
  • Însuşirea metodologiei de elaborarea CDŞ;
  • Explicarea şi interpretarea etapelor de dezvoltare a curriculumului integrat;
  • Cunoaşterea conţinutului şi a direcţiilor de acţiune pe care le implică reforma curriculară.


În plan instrumental/aplicativ:

  • Formarea abilităţii de a opera cu documente curriculare de tip reglator;
  • Formarea capacităţii de proiectare, realizare şi evaluare a curriculumului şcolar;
  • Dezvoltarea capacităţii de prelucrare şi optimizare a conţinuturilor curriculare;
  • Interpretarea critică a teoriei şi practicii educaţionale şi integrarea optimă a datelor în diverse aplicaţii.


În plan atitudinal:

  • Promovarea relaţiilor interpersonale centrate pe valori şi principii democratice;
  • Valorizarea experienţelor pozitive, a exemplelor de bune practici în activitatea didactică.


Competenţe metodologice:

  • Operaţionalizarea conceptelor şi teoriilor moderne din  ştiinţele educaţiei privind optimizarea curriculară;
  • Formarea şi dezvoltarea capabilităţilor în proiectarea, organizarea, evaluarea şi reglarea activităţilor didactice într-un context novator;
  • Stimularea creativităţii şi a învăţării de tip formativ pentru adecvarea curriculumului la nevoile educabililor în vederea maximizării potenţialului fiecăruia.


Competenţe de comunicare şi relaţionare:

  • Adoptarea unui comportament adecvat în relaţia cu toţi actorii  implicaţi în educaţi;
  • Asimilarea tehnicilor moderne în vederea  unui management eficient al clasei;
  • Participarea la propria dezvoltare profesională şi la definirea unui stil propriu de acţiune şi intervenţie.


Competenţe psihosociale:

  • Aplicarea tehnicilor de cunoaştere a problematicilor socio - educaţionale care intervin în procesul instructiv-educativ;
  • Proiectarea şi organizarea activităţilor instructiv–educative în funcţie de cerinţele actuale ale societăţii;
  • Manifestarea unei conduite psihopedagogice creative, stimulative, motivaţionale
  • Responsabilizarea pentru rolul social asumat;


Competente de management al carierei

  • Deschidere faţă de tendinţele novatoare necesare dezvoltării profesionale;
  • Valorificarea oportunităţilor de dezvoltare profesională într-un mediu socio-profesional în tranziţie.


Competente tehnice si tehnologice

  • Utilizarea instrumentelor moderne în proiectarea curriculumului.


Competenţe care vizează dezvoltarea instituţională:

  • Elaborarea unor strategii de  promovare a imaginii instituţiei;
  • Promovarea modelului şcolii în societate;
  • Implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor în procesul de învăţământ.

Relatii cu publicul

Program audienţe director:

  • prof. Corina Emilia Forţ
    • Marţi: 15.00-17.00
    • Joi: 13.00-15.00

Program consultanţă profesori metodişti:

  • prof. Sanda Bulgărean
    • Luni: 14.00-16.00
    • Miercuri: 14.00-16.00
  • prof. Alexandru Mureşan
    • Miercuri: 13.00-15.00
    • Joi: 14.00-16.00
  • prof. Corina Bumbaş
    • Marţi: 14.00-16.00
    • Vineri: 12.00-14.00

Program relaţii cu publicul bibliotecă:

  • Bibliotecar: Rodica Turc
    • Luni: 12.00-16.30
    • Miercuri: 12.00-16.30
    • Vineri: 12.00-14.00

Galerie foto-video

Cine e online?

Avem 21 vizitatori online

Cauta ...